E primavara.
M-am trezit si era cer senin
M-am trezit si era cer strain
Tu nu erai
Si eu ma intrebam de ce
De ce cuvintul nu mai are putere
Sa se transforme in fapte
Poate ca e si el frivol
Cerul
Ii place sa se joace cu noi
Si Cuvintului
Ca tie
Poate ca memoria e si ea incerta
Nu s-a hotarit inca daca sa renunte
La frig
S-a cuibarit intr-un morman de scame
Si hiberneaza
Sau o fi constiinta
Ramasitele inghetate dupa iarna
Ca niste muguri
Sa speram ca nu mai da nici o zapada
Ca sa nu ramina fara fruct
Cuvintul, memoria, constiinta
Prea multa greutate
Pentru primavara asta firava
Si ce mult o asteptam.
M-am trezit si cerul era.
